Istoricul Pliniu cel Bătrân a făcut referire la vinete,
denumindu-le "plante ale soarelui". Luna iulie este perioada în care
aceste legume sunt în plin sezon, dar ne putem bucura de ele până târziu în
toamnă.
Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor
(solanum melongena), alături de roșii, ardei și cartofi. Sunt foarte multe
soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai
există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov.
Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au
crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul și estul Asiei încă din
preistorie. Mai târziu, romanii și grecii au început să cultive vinetele, după
ce negustorii arabi au răspândit cunoștințele despre această plantă în toate
zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în
timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.
Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece
erau convinși că aduc nebunia, lepra și cancerul. Leguma și-a recuperat treptat
din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le
ajunge, din nou, în farfurie, unde a și rămas, începând cu secolul al
XVIII-lea.
Vinetele sunt niște legume foarte versatile. Pot fi gătite
în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe
mâncăruri.
Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de
vitamine și minerale pentru organismul uman. Conține 93% apă, fibre, mangan,
molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan,
vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziție
vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și
fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără
compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum
nasuninul.
Vinetele ajută la menținerea sănătății cardiovasculare. În
cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au
apărut efecte imediate — nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereții
arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permițând
fluxului sanguin să circule mai bine.
Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienților
furnizați de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în
Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic
antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acțiunea
oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar și de a reduce nivelul
colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este și antimutagen
(împiedică celulele sănătoase să sufere mutații și să devină cancerigene) și
antiviral.
Magneziul și vitamina B ajută la combaterea stresului și
conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii și de
stările de nervozitate.
Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului.
Totodată, vitaminele A și C sunt cele care ajută la întărirea sistemului
imunitar și, implicit, luptă și el împotriva radicalilor liberi.
Prin conținutul mare de apă și fibre, vinetele conferă
sațietate și reduc setea, proprietăți pentru care sunt recomandate a fi
consumate mai ales în zilele toride. Având un conținut mic de calorii sunt
recomandate și în pierderea kilogramelor în plus și la reglarea tranzitului
gastrointestinal. Sucul obținut din vânătă este eficient în curățarea ficatului
și a pancreasului.
Sunt un bun diuretic și un bun antiinflamator, fiind indicat
celor care au probleme digestive și pentru prevenirea inflamațiilor și a bolilor
cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conțin cantități importante de
fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanți care protejează
organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamațiilor și
bolilor neurologice.
Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei
legume, care conține numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În
plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub
control a diabetului zaharat de tip 2.
Vinetele furnizează o bună parte din constituenții
complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina
(vitamina B6), tiamina (vitamina B1) și niacina (vitamina B3). Organismul are
nevoie de acești nutrienți din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a
grăsimilor, proteinelor și a carbohidraților.
Vinetele conțin și antioxidanți care protejează organismul
împotriva radicalilor liberi și previn distrugerea membranelor celulelor,
apariția cancerului, dar și a artritei reumatoide.
Nasuninul este un compus antioxidant care se regăsește în
coaja vinetelor, având rolul de a preveni creșterea vaselor noi de sânge și a
cantității de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să
stimuleze acest proces pentru a se dezvolta. Fenomenul poartă numele de
angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic și un chelator al
fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile
aflate la menopauză. De aceea, deși coaja are un gust amărui, uneori mai
accentuat, este recomandat să nu curățăm vinetele când le preparăm.
Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.
Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor
de soare, abceselor și hemoroizilor. Ele se strivesc ușor și se aplică local
având proprietăți antiinflamatorii și calmante.
Contraindicații în consumul de vinete.
Vinetele conțin o cantitate mica de nicotină. Din cauza
conținutului ridicat de alcaloizi, substanțe care pot avea potențial alergen
sau chiar pot duce la intoxicații, consumul de vinete este contraindicat
persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză și alte boli
inflamatorii. Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât
vinetele tinere au potențial toxic mai mare, conțin mai multă solanină. Din
cauza conținutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul
copiilor.
